miercuri, 4 august 2010

Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.

Poate cea mai de preţ lecţie pe care o vom învăţa vreodată e aceea a blândeţii.
Ador cuvântul acesta. Exprimă atâta iubire şi atâta înţelepciune liniştită a bătrânului trecut prin toate.

Da. În loc să fim egoişti, răutăcioşi, plini de regrete sau ranchiună, va trebui să învăţăm să fim blânzi cu noi şi cu ceilalţi, să învăţăm să iubim în loc să aratăm cu degetul, să oferim libertate în loc de cuşti, aripi în loc de greutăţi. Zic va trebui pentru că într-o astfel de lume mi-ar plăcea sa trăiesc, să cresc copii, să sărbătoresc.

Simt că demult nu îmi mai găsesc cuvintele să scriu enormitatea de lucruri pe care le simt, pe care le trăiesc, pe care le aflu şi le gândesc cu fiecare zi. Îmi vreau cuvintele înapoi :)

Primul cuvânt pus la colecţie: blând

3 comentarii:

Andreea spunea...

:)

Anca spunea...

Si imi dau seama cu fiecare clipa ca e o lectie pe care trebuie sa o inveti zi de zi. No exceptions.

paul stanciu spunea...

... mai vreau cuvinte de ale tale asa - sa le citesc, sa imi aduca aminte de tine. Stiu ca mai sunt :)