miercuri, 15 septembrie 2010

Uneori

Aseară mergeam zâmbind spre casă, era seara târziu.

La scara de lângă, pe treptele laterale, dormea un sărac, un tânăr. Era învelit cu niste folii dintr-un fel de plastic. Învelit e mult spus, acoperit e mai potrivit.
M-am gândit să urc şi să îi aduc o pătură. M-am luat cu altele şi am zis că poate îi duc mâine.

fast forward ------
Astăzi mă întorceam acasă, tot târziu. Ascultam bring me the disco king.
Pe treptele de lângă bloc, doar foliile. Tânărul sărac nu mai era.

Uneori e pur şi simplu prea târziu.

5 comentarii:

Raz spunea...

Gandeste-te cum m-am simtit cand duceam gunoiul si un cersetor imi intinde mana langa tomberon...in cealalta avea o carte il intreb ce citeste si imi zice...1984 si apoi ca e cartea lui preferata..curios si a mea la fel ii zic..il.intrebb ce profesiaa avut si zice medic...am ramas :|..romania chiar e o tara in care totu e posivil

Anca spunea...

Ma gandeam ca sunt legende intamplarile de acest gen, cu medici sau profesori ajunsi cersetori. E adevarat, multe lucruri incredibile se pare ca sunt reale. Intr-o zi as vrea sa nu mai fie, am sa vad cum putem face asta.

girl spaced out spunea...

Stiu ca citisem undeva intr-o carte pentru copii o chestie foarte faina. Era vorba despre un sistem de "imprumut" intr-un sat din Africa, unde fiecare contribuia cu o suma foarte mica pana se strangeau cativa bani si imprumutau pe rand fiecare persoana din sat, investeau in ceva, obtineau un profit si restituiau suma pe care au imprumutat-o pentru ca si altcineva sa aiba sansa sa schimbe ceva in viata lui. Ar fi fain sa construim un sistem de genul, pentru ca inafara de posibilitatea de a ajuta oamenii sa faca ceva constructiv, probabil ca ne-ar reaminti ce inseamna sa traiesti, sa imparti si sa cunosti oamenii din jurul tau. Se intampla mult prea des nici macar sa nu iti saluti vecinul de langa tine si e foarte aiurea...

Eugen I. spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Eugen I. spunea...

Te-ai gândit la varianta pozitivă, anume că tipul în cauză şi-o fi găsit ceva de muncă în final? În România ajungi cerşetor foarte lesne (au ajuns cerşetori campioni, ce mai vorbim de profesionişti), şi întâlneşti deseori oameni foarte întregi la corp, şi poate mai întregi la minte decât noi, care au o meserie mai profitabilă şi stabilă în cerşit. Poate afectele personale pot fi satisfăcute de statul de vorbă/binefaceri făcute cerşetorilor, dar este într-adevăr ceva cu un alt rezultat decât acesta? Doar se ştie că într-o ţară în care fruntea este îngustă oamenii mizează cel mai mult pe caritate. Şi drama va continua atâtă vreme cât nu li se dă sau recunoaşte oamenilor posibilitatea de a se ajuta într-adevăr singuri.