Flori de măr

Sunt zilele acelea perfecte, când de dimineaţă până seara târziu eşti fericit. Simplu şi firesc.

Şi totul se aşează, toate necazurile se fac nevăzute, toate întâlnirile te fac să zâmbeşti, iar banalul întreg îţi arată farmecul său aparte.

Timpi din ăia lungi şi plini de linişte, când te uiţi la persoana din faţa ta şi zici simplu nu vreau să pleci. Şi simţi că ştie şi gândeşte la fel.

Conversaţii dulci care te umplu de veselie, de frumos, de energie şi zel.

Iar peste toate astea, găseşti o ramură de măr şi agăţi acolo şnurul de mărţişor primit în dar de la bunici, rugându-te pentru frumuseţea ce va să vie.

Şi seara pe noptieră ai o floare de măr, micuţă, timidă şi extraordinară. Parte din univers, ca şi tine. Ca şi momentul ăsta.

Se întâmplă în Iaşi

Lucrurile mici construiesc lucrurile mari.

Treceam pe strada Independenţei (frumoasă coincidenţă de nume) şi am dat cu ochii de o iniţiativă admirabilă care va fi inaugurată în Iaşi pe 29 aprilie. Un târg al meşteşugarilor romi. Dintotdeauna am crezut că amprenta unică a fiecărei culturi ne apropie şi ne ajută să ne acceptăm reciproc, iar uniformizarea asta de pretutindeni m-a dezamăgit de multe ori.

Aşa că abia aştept să cunosc măcar puţin din frumuseţea romilor!

Mai multe detalii aici, iar pentru a vedea cu ochii voştri mergeţi vis-a-vis de Romtelecom.

Stop cadru

momentul frumos din ultimele doua zile:

Sa fii intr-o alta tara, Germania sa zicem, iar cand vezi tot ce e in jurul tau, sa nu vrei sa te muti aici, ci sa vrei sa aduci curatul, ordinea si lipsa de griji in tara ta.

Mi-e dor de Romania si de diacritice.

Perspective

Aş fi vrut să surprind momentul frumos de azi într-o fotografie, aşa de expresiv mi-a părut.

Un tată şi fiului lui de 4-5 ani fug să prindă autobuzul. Se ţin de mână şi aleargă din toate puterile.

Tatăl vizibil stresat se încruntă, se forţează, îi observi crisparea pe chip.

Fiul, în tandem cu tatăl său şi totodată oarecum agăţat de mâna acestuia, îţi arată cel mai larg şi entuziast zâmbet posibil. Zici că zboară şi că toată fericirea lumii e în fuga aceasta. El şi eroul lui, TATA, au de îndeplinit o misiune şi sentimentul acesta e o imensă sursă de energie. Se bucură de fiecare salt forţat.

Ajung la timp şi fiecare simte fericirea reuşitei în felul său.

Copilul râde şi se bucură privindu-l pe eroul său în ochi.

Tatăl...compostează biletul grăbit.

Copiii ne pot arăta viaţa din clipe. Trebuie doar să ne oprim să îi ascultăm. Restul e simplu.