A trecut mult. Nu neaparat de cand am scris pe blog, ci mai degraba de cand am luat o pauza. Chiar cred foarte mult ca e important sa iei din cand in cand o pauza, sa iti amintesti de ce faci ceea ce faci, pentru cine, cui trebuie sa ii zambesti mai des, cu cine trebuie sa mai stai de vorba.
Vorba cantecului, let's waste time chasing cars.
Ultima data cand am scris eram intr-o stare mai romantica, era februarie, imi aminteam lucruri, visam alte lucruri. Intre timp am mai trait un pic. Am senzatia uneori ca traiesc prea putin. Doar in pauzele dintre amintiri si vise.
Cand ma gandesc la luna care a trecut imi vin imagini in minte. Telefoane in miez de noapte sau dimineata devreme, culcat la 3 noaptea, ajuns acasa pe jos aproape de rasarit, culoarea cerului la 6 dimineata. Am plans de cateva ori luna trecuta. Din cauza altora, din cauza mea, din cauza unei persoane anume. Am fost dezamagita. Am fost deziluzionata si nu am stiut de ce nu pot sa fiu pur si simplu. Sa fiu pur si simplu linistita si fericita. Poate nu imi doresc decat asta, poate atat mi-ar ajunge si eu nu stiu si ma zbat degeaba.
Am fost in alta lume luna trecuta. Am vazut un alt mod de a trai, atat de asemanator si totusi altfel. Am stat pe iarba, am zambit frumos. Nu stiu daca a avut efect, dar eu am zambit cat de frumos am stiut eu. Si am impletit coronite de flori cu sufletul si cu zambetul meu. Si nici asta nu stiu daca a avut efect. Poate un zambet inapoi. Dar pana la urma nu conteaza efectul obtinut, nu? Am hotarat asta demult. Sa dau fara sa astept inapoi. Despite...everything.
O persoana importanta pentru mine a plecat departe, pentru cateva luni. My support, my friend. Va fi destul de greu, voi uita sa stau pe iarba probabil, poate voi uita sa ma uit la filme sau sa citesc. Dar sper sa imi scrie si sa imi aminteasca sa stau cu ai mei si sa ma plimb pe Lascar Catargi.
Doua persoane mi-au multumit luna trecuta. Din suflet si asta mi-a luminat toata luna. Pentru ca de asta sunt eu acolo, de asta sunt zapacita de lucruri, de asta ma culc tarziu si ma scol devreme, pentru ei. Pentru oamenii pe care ii pot ajuta sa fie mai buni, sa creasca, sa fie mai aproape de ceea ce isi doresc ei de la ei.
Am invatat sa pun prioritati. Insa nu am invatat inca sa le aleg pe cele mai importante.
Am invatat sa fiu pur si simplu eu, cand mi-ar fi fost mai usor sa fiu altcineva, sa ma protejez.
Am invatat sa spun nu. Insa nu am invatat cand anume.
Ce nu am invatat? Sa spun ce imi doresc, ce vreau, pe cine vreau, de ce si cum. Dar lucrez la asta.
Snow Patrol o spune asa bine: If I lay here, If I just lay here, Would you lie with me and just forget the world?
miercuri, 2 aprilie 2008
joi, 21 februarie 2008
Wasted
Cantecul asta al lui Brandi Carlile incepe ca o melodie pentru copii. Simplu, parca ar fi existat de cand lumea. Parca o poti crea si fara instrumente muzicale. Firesc.
Si vorbeste despre cum poti sa te pierzi uneori. Printre drumuri, telefoane, zambete mai mult sau mai putin sincere, cuvinte, intrebari si mai ales raspunsuri.
E bine sa tii contactul cu tine. Si cu oamenii care conteaza pentru tine si pentru care tu contezi. Care sunt acolo pentru tine si dupa ce trece primul val de compasiune sau primul val de urale. E bine sa iti amintesti ca cineva se ingrijoreaza cand nu esti in patul tau noaptea tarziu, cand stranuti sau te doare capul. E bine sa dai un telefon, sa iesi la o plimbare, sa imbratisezi, sa vorbesti cu oamenii astia care sunt ai tai. Si tu esti a lor.
In plus, cateodata un pas inapoi nu inseamna retrogradare. Poate sa iti arate un drum mai bun, pe care il pierdusesi din vedere. Inainte nu e neaparat cea mai buna solutie. Si nici cea care te face fericit.
Sfatul meu: have a break. take a walk. look up (daca vezi un tavan alb, iesi urgent afara. blue is soo much better) Si gandeste-te: ce am facut azi m-a facut fericit? ma va face fericit si maine?
Daca sunt momente in care ti se pare ca ai vrea sa fii in alta parte, cu altcineva, facand altceva, du-te, suna, fa-o.
Asta e sfatul meu pentru mine. Si pentru cine mai simte asta din cand in cand.
Si vorbeste despre cum poti sa te pierzi uneori. Printre drumuri, telefoane, zambete mai mult sau mai putin sincere, cuvinte, intrebari si mai ales raspunsuri.
E bine sa tii contactul cu tine. Si cu oamenii care conteaza pentru tine si pentru care tu contezi. Care sunt acolo pentru tine si dupa ce trece primul val de compasiune sau primul val de urale. E bine sa iti amintesti ca cineva se ingrijoreaza cand nu esti in patul tau noaptea tarziu, cand stranuti sau te doare capul. E bine sa dai un telefon, sa iesi la o plimbare, sa imbratisezi, sa vorbesti cu oamenii astia care sunt ai tai. Si tu esti a lor.
In plus, cateodata un pas inapoi nu inseamna retrogradare. Poate sa iti arate un drum mai bun, pe care il pierdusesi din vedere. Inainte nu e neaparat cea mai buna solutie. Si nici cea care te face fericit.
Sfatul meu: have a break. take a walk. look up (daca vezi un tavan alb, iesi urgent afara. blue is soo much better) Si gandeste-te: ce am facut azi m-a facut fericit? ma va face fericit si maine?
Daca sunt momente in care ti se pare ca ai vrea sa fii in alta parte, cu altcineva, facand altceva, du-te, suna, fa-o.
Asta e sfatul meu pentru mine. Si pentru cine mai simte asta din cand in cand.
joi, 7 februarie 2008
The look
Poveste de dragoste urbana. Autobuz, ezitare, just a matter of seconds.
Si nu, n-are happy end. Nu in seara asta, cel putin.
Ea se urca in autobuz. Inghesuiala mare. Ramane langa usa. Langa un el. E mai inalt ca ea si ii simte privirea. Se surprinde uitandu-se in sus, la el. Isi intoarce repede capul.
El vrea sa coboare la urmatoarea.
el - Cobori?
ea - Nu.
el - Pacat. (zambeste)
ea - :)
Inghesuiala mare, e nevoita sa coboare si ea pt a lasa loc la altii.
ea - Cred ca am sa cobor si eu pana la urma.
el - Ma gandeam eu :)
ea - :)
el - ;)
ea - :) I feel pretty...
Da, din nou despre iubire. Presimt ca mai urmeaza.
-- Roxette --
Si nu, n-are happy end. Nu in seara asta, cel putin.
Ea se urca in autobuz. Inghesuiala mare. Ramane langa usa. Langa un el. E mai inalt ca ea si ii simte privirea. Se surprinde uitandu-se in sus, la el. Isi intoarce repede capul.
El vrea sa coboare la urmatoarea.
el - Cobori?
ea - Nu.
el - Pacat. (zambeste)
ea - :)
Inghesuiala mare, e nevoita sa coboare si ea pt a lasa loc la altii.
ea - Cred ca am sa cobor si eu pana la urma.
el - Ma gandeam eu :)
ea - :)
el - ;)
ea - :) I feel pretty...
Da, din nou despre iubire. Presimt ca mai urmeaza.
-- Roxette --
luni, 4 februarie 2008
Te busque
Vroiam sa scriu postul asta in engleza, dar stiam ca va iesi mult prea personal.
Si nu e frumos sa afle lumea ce e in sufletul tau, nu?
Am un gol in stomac. De la melodia asta. Daca intelegi ce spune, pentru ca e in spaniola, sigur ai sa ai si tu un gol in stomac.
Parca sunt reticenta in a vorbi despre iubire. Mai ales ca asta nu e un jurnal. Scopul meu declarat la inceputul blogului era sa scriu lucruri care pot inspira la un moment dat pe cineva.
As putea sa scriu cat de frumos e sa iubesti, nu? :) Despre cum iubirea e de atat de multe feluri, incat niciodata nu poti spune ca nu iubesti. Insa greu gasesti ceva ce poate inlocui o tinere de mana, un sarut, o privire. Un gol in stomac.
Nu ar trebui sa uitam sau sa negam ca asta cautam toti, pana la urma. Un gol in stomac. Unora le e frica sa recunoasca. Sa inteleaga ca au nevoie de iubire pentru a fi fericiti. Si nu doar de prieteni si familie. Care cantaresc mult, enorm, insa nu destul. E in regula sa vrei sa iubesti si sa vrei sa fii iubit. E bine sa tii minte ca asta te face fericit. Nu trebuie sa iti cladesti viata in jurul acestui lucru, insa nici nu merge sa ignori partea asta.
Pentru mine, iubirea e colorata. E verde cand esti vesel, e albastra cand te calmeaza, e rosie cand iti face inima sa mearga mai repede. Iubirea poate fi si galbena, poate mirosi a lacramioare, poate sa te acopere ca o patura moale. Uneori te racoreste, ca un izvor rece. Sau te face sa plutesti, ca in Delta. Iubirea nu sta in loc. Ti se plimba prin corp, de la nas la varfurile degetelor, din ochi pana in genunchi. Iti umezeste buzele si iti coloreaza irisul in cele mai clare nuante.
Are efecte secundare? Sigur. Dar cine chiar citeste prospectul vreodata?
All in all, e bine sa iubesti. Cand, cum, unde, pe cine vrei. Si e foarte important sa ai rabdare, sa o lasi sa inceapa sa iti umble pe sub piele. Sa nu uiti ca exista.
melodia din titlu e cantata de Nelly Furtado - in noaptea asta we're speaking Spanish
there's plenty of love for everyone in the world :)
Si nu e frumos sa afle lumea ce e in sufletul tau, nu?
Am un gol in stomac. De la melodia asta. Daca intelegi ce spune, pentru ca e in spaniola, sigur ai sa ai si tu un gol in stomac.
Parca sunt reticenta in a vorbi despre iubire. Mai ales ca asta nu e un jurnal. Scopul meu declarat la inceputul blogului era sa scriu lucruri care pot inspira la un moment dat pe cineva.
As putea sa scriu cat de frumos e sa iubesti, nu? :) Despre cum iubirea e de atat de multe feluri, incat niciodata nu poti spune ca nu iubesti. Insa greu gasesti ceva ce poate inlocui o tinere de mana, un sarut, o privire. Un gol in stomac.
Nu ar trebui sa uitam sau sa negam ca asta cautam toti, pana la urma. Un gol in stomac. Unora le e frica sa recunoasca. Sa inteleaga ca au nevoie de iubire pentru a fi fericiti. Si nu doar de prieteni si familie. Care cantaresc mult, enorm, insa nu destul. E in regula sa vrei sa iubesti si sa vrei sa fii iubit. E bine sa tii minte ca asta te face fericit. Nu trebuie sa iti cladesti viata in jurul acestui lucru, insa nici nu merge sa ignori partea asta.
Pentru mine, iubirea e colorata. E verde cand esti vesel, e albastra cand te calmeaza, e rosie cand iti face inima sa mearga mai repede. Iubirea poate fi si galbena, poate mirosi a lacramioare, poate sa te acopere ca o patura moale. Uneori te racoreste, ca un izvor rece. Sau te face sa plutesti, ca in Delta. Iubirea nu sta in loc. Ti se plimba prin corp, de la nas la varfurile degetelor, din ochi pana in genunchi. Iti umezeste buzele si iti coloreaza irisul in cele mai clare nuante.
Are efecte secundare? Sigur. Dar cine chiar citeste prospectul vreodata?
All in all, e bine sa iubesti. Cand, cum, unde, pe cine vrei. Si e foarte important sa ai rabdare, sa o lasi sa inceapa sa iti umble pe sub piele. Sa nu uiti ca exista.
melodia din titlu e cantata de Nelly Furtado - in noaptea asta we're speaking Spanish
there's plenty of love for everyone in the world :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)